Analiza producției fotovoltaice în România – cât produce un sistem solar pe timp de iarnă?

În ultimii ani, panourile fotovoltaice au devenit una dintre cele mai populare soluții pentru reducerea facturilor la energie în România. Totuși, una dintre cele mai frecvente întrebări rămâne aceeași:

👉 „Cât produce un sistem fotovoltaic iarna?”

Pentru că, în mod natural, iarna vine cu zile mai scurte, radiație solară redusă și condiții meteo mai dificile.

În acest articol analizăm realist producția unui sistem fotovoltaic în sezonul rece, bazat pe date practice și pe comportamentul real al sistemelor din România.

Cum funcționează producția fotovoltaică iarna

Un lucru important de înțeles este că panourile fotovoltaice nu au nevoie de căldură, ci de lumină.

Chiar dacă temperaturile sunt scăzute, iar cerul este înnorat, panourile continuă să producă energie. De fapt, în anumite situații, temperaturile mai joase pot îmbunătăți ușor eficiența celulelor fotovoltaice. Problema sezonului rece este:

• durata mai mică a zilei
• unghiul scăzut al soarelui
• episoadele frecvente de nori sau ceață
• zăpada depusă pe panouri (în unele cazuri

Cât produce un sistem fotovoltaic iarna în România

După ce am urmărit în detaliu performanța sistemului meu fotovoltaic din zona Focșani în perioada sezonului rece și până la începutul primăverii, am putut trage câteva concluzii relevante, bazate exclusiv pe date măsurate în exploatare, nu pe simulări sau estimări teoretice.

Sistemul pe care l-am analizat este alcătuit din:

• 12 panouri fotovoltaice Longi LR5-66HTH-530M
• invertor hibrid Sungrow SH6.0RS de 6 kW
• baterie Sungrow SBR 096 cu o capacitate totală de 9.6 kWh

Per ansamblu, vorbim despre o instalație de 6.36 kWp, o configurație des întâlnită în segmentul rezidențial din România.

Decembrie – luna cu cele mai slabe rezultate

Decembrie a fost, fără surpriză, perioada cu cea mai redusă producție din tot intervalul analizat.

Sistemul a livrat aproximativ 135 kWh, în timp ce consumul locuinței a ajuns la 366.6 kWh. Asta înseamnă că energia generată a acoperit în jur de 37% din necesar, diferența fiind acoperită din rețea. Situația este perfect explicabilă: zile foarte scurte, unghi scăzut al soarelui și multe perioade cu cer acoperit.

Ianuarie și februarie – revenire treptată a producției

În ianuarie, producția aproape că s-a dublat comparativ cu decembrie, ajungând la 191.5 kWh. Cu toate acestea, consumul ridicat specific sezonului rece a menținut dependența de rețea la un nivel important.

Februarie a marcat începutul unei îmbunătățiri vizibile. Sistemul a produs 240 kWh și a reușit să acopere peste 68% din consumul casei, ceea ce a dus la o scădere clară a energiei cumpărate din rețea.

Martie – punctul de creștere

Dacă în lunile de iarnă discuția este în principal despre reducerea costurilor, martie aduce deja o schimbare de flux. În această lună, sistemul a produs 630.3 kWh, iar consumul locuinței a fost de 375.8 kWh.

Practic, producția a depășit consumul cu aproximativ 68%, iar energia importată din rețea a coborât la doar 49.1 kWh.

Aprilie – intrarea în zona de surplus

În aprilie, sistemul a ajuns la o producție de 840 kWh, de peste șase ori mai mult decât în decembrie. În același timp, consumul locuinței a fost de 360.1 kWh, ceea ce înseamnă că producția a depășit de peste două ori necesarul. Importul din rețea a devenit aproape nesemnificativ, ajungând la doar 9.3 kWh.

O observație importantă: impactul temperaturilor asupra bateriei

Pe lângă analiza strictă a producției, am observat și un aspect practic foarte important.

În cazul meu, bateria a fost instalată în exterior, iar un detaliu pe care nu l-am luat suficient în calcul inițial este comportamentul acumulatorilor LiFePO4 la temperaturi scăzute. Sub un anumit prag de temperatură, aceștia nu mai acceptă încărcare, conform specificațiilor producătorilor.

În perioadele cu temperaturi negative, bateria nu a mai putut stoca energia produsă, ceea ce a afectat randamentul general al sistemului. Pentru cei aflați în faza de proiectare sau instalare, este recomandat ca bateria să fie montată într-un spațiu ferit de îngheț sau într-o cameră tehnică protejată termic.

Concluzie

După aproximativ șase luni de monitorizare, concluzia este destul de clară: un sistem fotovoltaic de 6.36 kWp cu baterie de 9.6 kWh nu asigură independență energetică completă pe timp de iarnă, însă reduce semnificativ dependența de rețea.

În cazul analizat, acoperirea consumului în sezonul rece a fost în jur de 50%, iar odată cu venirea primăverii sistemul a intrat într-o zonă de producție excedentară.

Pe scurt, iarna ajută la reducerea facturii, însă adevărata eficiență a investiției se vede în lunile de primăvară și vară.